Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 au dispus clasarea dosarului privind dispariția contractului Bechtel, pentru că unele dintre fapte ar fi prescrise.

Contractul dintre statul român și compania americană Bechtel International Inc. a fost semnat în 2003, în timpul guvernării Năstase, pentru construcția autostrăzii Transilvania. Lucrările au început în 2004, iar autostrada trebuia să fie gata în 2012. După 10 ani, compania americană finalizase doar 52 de kilometri din totalul celor 415, lucrare pentru care statul român a plătit 1,4 miliarde de euro.

Ȋn august 2013, pe site-ul Departamentului de Infrastructură a fost publicată o variantă în limba română a contractului semnat de statul român cu compania Bechtel. Când presa a solicitat varianta originală a contractului, Șova a anunțat că nu o mai găsește. Pe nicăieri.

Iar la 20 august 2013, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine, condus de Șova, a depus la DNA o plângere penală pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu privind protecția informațiilor clasificate, „constatând lipsa exemplarului original al contractului de proiectare, construire și finanțare a autostrăzii Brașov – Cluj – Borș încheiat între Statul Român, prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), și compania americană Bechtel International Inc., precum și a tuturor documentelor subsecvente acestui contract”.

Ȋn plângerea penală, care a fost înregistrată la DNA cu numărul 7776/2013, se solicita și ca, în situația în care se va dovedi că faptele ce au condus la lipsa/refuzul de punere la dispoziție a acestui document îmbracă forma altei infracțiuni, să se dispună atragerea răspunderii penale, dupa caz, pentru infracțiunea de distrugere, furt sau abuz în serviciu contra intereselor publice. 

 

Ȋn vara acelui an, Corpul de Control al Prim-ministrului a făcut demersuri pentru găsirea contractului și a trimis 32 de adrese către CNADNR, Ministerul Transporturilor, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine, Secretariatul General al Guvernului, Parchetul de pe lângă Ȋnalta Curte de Casație și justiție, Direcția Generală Anticorupție, dar și către Bechtel International Inc..

Ȋn raportul din 27 noiembrie 2013, Corpul de control precizează că Ministerul Transporturilor a comunicat, prin adresă, că „la nivelul instituției nu se regăsește, în original, contractul de proiectare și construire a autostrăzii Brașov-Cluj-Borș, anexă la HG 1513/2003, regăsindu-se doar o copie a variantei în limba română, care nu este certificată pentru conformitate cu originalul.”

Ȋn 26 și 28 august 2013, DNA informa că „la nivelul acestei direcții, nu a fost identificat în original sau în copie, contractul de proiectare și construire a autostrăzii Brașov – Cluj-Borș”. Trecuseră câteva zile de la înregistrarea plângerii penale, iar procurorii anti-corupție nu fuseseră curioși să intre măcar în posesia unei copii a contractului. Aceasta exista la Parchetul General care, printr-o adresă trimisă în octombrie 2013, informa Corpul de Control că a descoperit documentul, „într-o formă necertificată pentru conformitate cu orginalul”, în dosarul de urmărire penală nr. 828/P/2005.

Ca urmare a solicitărilor repetate trimise de Corpul de control al prim-ministrului, Bechtel International Inc. SRL Reno Nevada SUA, Sucursala Cluj-Napoca România, a trimis în septembrie „o copie scanată a contractului original, cu precizarea că «se efectuează demersuri interne în scopul de a furniza copia certificată conform cu orginalul a contractului orinal»”.

Apoi, prin adresa nr. 25031-100-T-BIOT-01474/20.11.2013, Bechtel International Inc. a trimis Corpului de control „o copie a contractului de proiectare și construire a autostrăzii Brașov-Cluj-Borș, încheiat în anul 2003, versiunea în limba engleză, certificată pentru conformitate cu exemplarul original de către vicepreședintele Bechtel International Inc, domnul Michael Kelly”. Declarația acestuia privind conformitatea cu contractul a copiei transmise era „autentificată de către un notar public din Londra, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord”. Ȋn plus, Bechtel Internațional Inc. a comunicat Corpului de control al prim-ministrului faptul că deține un exemplar original al contractului, păstrat în sediul din Statele Unite ale Americii. 

La 2 septembrie 2013, inspectorii Corpului de control efectuaseră „o inventariere a documentelor existente în camerele 43 și 45, situate la etajul 8 al imobilului în care se află sediul CNADNR, în care își desfășura activitatea Direcția autostrăzi cu finanțare de la bugetul de stat, Serviciul Autostrada Transilvania”. Și, surpriză!, în camera 43 a fost identificat „un exemplar de contract, în limba engleză, semnat în anul 2003, marcat parțial (19 pagini) cu ștampila «conform cu originalul» și semnat, în original, de conducătorul unității”. Semnatarul, Mihail Bașulescu, fost director al CNADNR, a declarat că documentul este „originalul exemplarului în limba engleză aflat în posesia CNADNR S.A.”.

Comparând acest act cu exemplarul certificat transmis de Bechtel International Inc., Corpul de control al prim-ministrului a concluzionat că „cele două documente sunt identice ca formă și conținut”. A existat însă un interes major pentru acreditarea ideii că acest contract cu Bechtel nu mai există.    

La 20 august 2013, la DNA s-a înregistrat plângerea penală în legătură cu dispariția contractului cu Bechtel. La 16 septembrie, Bechtel International Inc. trimisese Guvernului copia scanată a contractului original. Dosarul a mers însă înainte, iar la 10 octombrie 2013, DNA și-a declinat competența în instrumentarea acestui caz către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică. 

La 18 octombrie, Parchetul General și-a declinat, la rându-i, competența și a trimis dosarul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1. Care, la 24 iulie 2014, a trimis dosarul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5. Cum judecătorii de cartier nu există, pentru a avea cui să paseze mai departe răspunderea, procurorii de aici i-au delegat pe polițiștii de la Secția 17 din București să se ocupe de anchetă. 

Un dosar penal, deschis în baza unei plângeri ce sesiza volatilizarea unui contract pentru care statul român cheltuise 1,4 miliarde de euro, a fost pasat, ca o castană fierbinte, de la DNA, până la polițiștii de pe strada Dr. Grigore Țăranu. Și nu pentru că aceștia ar fi fost niște investigatori mai buni decât procurorii anticorupție, ci pentru că doar așa se putea trage de timp.

Iar la 30 septembrie 2015, procurorii au raportat „case closed”, pentru că faptele s-ar fi prescris. „Vă comunicăm că, la data de 30.09.2015, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București a dispus clasarea cauzei privind plângerea penală formulată de Dan Coman Șova, în calitate de ministru delegat, reprezentant al Departamentului de Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine, sub aspectul infracțiunii de furt (...), întrucât din cercetări nu a rezultat comiterea unei fapte prevăzute de legea penală și sub aspectul infracțiunilor de distrugere (...), neglijență în serviciu (...) și abuz în serviciu contra intereselor publice (...), întrucât în cauză s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale", a precizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 jurnaliștilor de la „România liberă”.

    

 

Conform unui Raport al Curții de Conturi a României din 2012, „forma și conținutul contractului încheiat cu Bechtel nu au fost negociate, în adevăratul sens al cuvântului, de specialiștii CNADNR, fiind aprobată de către Guvern o variantă conținând numeroase aspecte discutabile, neconforme și potențial dezavantajoase pentru partea română”. Auditul realizat de Curtea de Conturi „reține, ca pe o situație surprinzătoare și neobișnuită, imposibilitatea Guvernului și a MTI de a găsi și aplica, timp de 7 ani, pârghiile legale prin care să-și recâștige poziția de parteneri contractuali egali, prin CNADNR, într-un contract încheiat în condiții neclare, conținând unele clauze rămase neexplicitate, interpretabile și în defavoarea părții române.”

„Clasificarea la nivel de «secret de serviciu» a contractului CNADNR - Bechtel și a celor 2 acorduri de modificare, a indicatorilor tehnico-economici și a altor documente conexe nu numai că nu a avut o justificare pertinentă, dar a generat și o serie de disfuncționalități cu privire la urmărirea și derularea operativă a clauzelor contractuale, urmare a regimului special de înregistrare și de utilizare a documentelor dar și a unei atmosfere de circumspecție, deseori exagerate, întreținute în jurul acestui obiectiv”, se precizează în Raportul Curții de Conturi din 2012.

De ce atâta secretomanie în jurul acestui contract? De ce a fost nevoie să fie indusă și alimentată teoria conform căreia contractul nu mai există? Pentru că, deși conținea clauze defavorabile statului român, așa cum subliniază și Curtea de Conturi, contractul cu Bechtel a fost favorabil multora dintre acei profitori obișnuiți să facă afaceri din banii publici. 

Ȋn plus, s-a spus că semnarea contractului cu Bechtel a fost o condiție geopolitică pusă în 2003, pentru ca România să fie acceptată în NATO un an mai târziu. Chiar fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, a afirmat public acest lucru. „La vremea la care a fost semnat (anul 2003, n.red.), contractul cu Bechtel era un fel de cerință pentru ca România să intre în NATO. Ȋnțeleg nevoia ca o companie americană să intre pe piața românească în construcția de autostrăzi, dar nu înțeleg de ce contractul a fost negociat în doar șapte zile, iar valoarea contractului, de 2,3 miliarde de euro, a fost stabilită prin extrapolarea studiului de fezabilitate făcut pe șase kilometri la toți cei 415 kilometri ai autostrăzii”, declara Berceanu, în iunie 2009, la TVR. 

Raportul Corpului de control al prim-ministrului din noiembrie 2013, trimis Direcției Naționale Anticorupție, dar și Serviciului Român de Informații, avertiza că „în urma desfășurării acțiunii de control, au rezultat indicii privind implicarea reprezentanților Ministerului Transporturilor, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Justiției și ai Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. în acte și operațiuni care pot întruni elementele constitutive ale unui număr de 3 posibile fapte de natură penală, săvârșite, după caz, de domnul DOBRE Gheorghe, ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului, de domnul VLÃDESCU Gheorghe Teodor Sebastian, ministrul finanțelor publice, de doamna MACOVEI Monica Luisa, ministrul justiției, de domnul BERCEANU Radu Mircea, ministrul transporturilor și infrastructurii, precum și de domnul DUICÃ Cristian, directorul general al CNADNR.”

Ați auzit ca DNA să cerceteze modul în care a fost încheiat contractul cu Bechtel sau condițiile în care s-au efectuat renegocierile lui? Nici nu vom auzi! Contractul nici măcar n-a existat...