10 Mai - Ziua Regalității României. Cele trei semnificații ale zilei de 10 mai în istoria țării. TRĂIASCĂ REGELE!
10 mai are pentru istorici o semnificație triplă, care vine de la cele trei mari evenimente din istoria poporului român care s-au întâmplat în această zi.
La 10 Mai 1866, Carol I devine domnitor al României, apoi 11 ani mai târziu, în 1877, statul român își oficializa independența, iar la 10 Mai 1881 România devenea regat.
Acestea sunt și motivele pentru care pe data de 10 mai românii au sărbătorit ziua națională a României din 1867 până în 1947, când a fost înlăturată monarhia, iar regimul comunist a venit la putere.
Imediat ce „Monstruoasa Coaliție" îl obligă pe Alexandru Ioan Cuza să semneze actul de abdicare, în februarie 1866, iar negocierile Locotenenței Domnești cu Prințul Filip al Belgiei dau greș, ca urmare a refuzului acestuia din urmă, un principe străin a fost propus și ales, în urma unui plebiscit. Este vorba despre Karl (Carol) Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern - Sigmaringen. Tânărul Carol acceptă și, în aprilie 1866, vine în România, notează istoricul Paul Lindenberg, în lucrarea sa "Regele Carol I al României", traducere a operei omonime, F. D. Verlagbuchhandlung, Berlin 1906.
După o călătorie incognito, cu trenul, pe ruta Düsseldorf - Bonn - Freiburg - Viena - Budapesta, Carol ajunge la Drobeta Turnu Severin. Urmează un drum de câteva zile (cunoscut drept „Drumul lui Carol"), în care viitorul domn și, mai apoi, rege, a trecut prin Horezu, Râmnicu Vâlcea, Curtea de Argeș, Câmpulung și Târgoviște, pentru ca, pe 10 mai 1866, să intre în București, scrie istoricul menționat mai sus.
Proclamat "domnitor al tuturor românilor", Principele Carol I și-a rostit jurământul în fața Parlamentului, în limba franceză: "Jur să păzesc legile României, să-i apăr drepturile și integritatea teritorială", scrie Boris Crăciun, în cartea "Regii și Reginele României", Editura Porțile Orientului, Iași.
În acest context data de 10 mai intră în istorie. Timp de opt decenii, până 1947, 10 Mai a fost Ziua Națională a României.
Odată cu proclamarea Regatului, în 1881, 10 mai a devenit Ziua Regelui sau Ziua Regalității, prilej de sărbătoare, chiar și în zilele noastre, pentru Casa Regală și pentru toți susținătorii monarhiei.
Scriitorul Horia Furtună descria sărbătoarea din data de 10 mai, din Bucureștiul Vechiului Regat, la conferința radiofonică din 1941.
"În dimineața zilei de 10 Mai, bubuitul tunurilor din Dealul Spirii reamintea Capitalei sărbătoarea. Pe străzile și bulevardele pe unde avea să treacă cortegiul, casele și prăvăliile erau împodobite cu drapele. La ferestre erau flori. Pe stâlpii înconjurați de verdeață fâlfâia tricolorul, iar portretele Regelui Carol I și ale Reginei Elisabeta erau afișate pe la vitrinele prăvăliilor (...) Pe înserat, se aruncau cele din urmă flori, iar șoselele rămâneau ninse de petale" - Horia Furtună, Conferința Radiofonică 1941 - "10 Mai de altădată". (text preluat după România Actualități).
Festivitățile continuau cu un alt eveniment care a devenit un simbol al Bucureștilor: "Bătaia cu flori de la șosea".
La acest eveniment lumea se strângea pe Calea Victoriei pentru a admira trăsurile împodobite cu flori care treceau spre Șoseaua Kiseleff. Toate birjele închiriate erau împodobite de flori, de la spițele roților până la hamurile cailor, de la bici, la capul și coada cailor, cu aceleași flori, care cu liliac, albăstrele, trandafiri, crini, iar coșurile mari din trăsură erau pline de buchetele mici, care urmau să fie folosite în "bătălie", reiese din documentele istorice ale vremii, reproduse după transmisiile radio de la 1941.
La 15 ani de la urcarea pe tron a Principelui Carol I, ziua de 10 mai a fost aleasă pentru sărbătorirea, în mod simbolic, a proclamării Regatului.
Legea care a consființit încoronarea lui Carol I ca Rege al României fusese promulgată cu două luni înainte. Pe data de 14 martie 1881, România a intrat în randul monarhiilor bătrânului continent.
La 13 martie 1881, în Adunarea Deputaților, condusă de C.A. Rosetti, au avut loc dezbateri aprinse. Titu Maiorescu a acuzat guvernul liberal și pe partizanii săi că "nutresc în fundul inimii idealuri republicane și că niciodată nu vor putea fi un partid de ordine și de sprijin al dinastiei". Pentru a dovedi că acuzația este cât se poate de falsă, liberalii au propus proclamarea imediată a Regatului, iar Carol I a acceptat, nota Vlad Georgescu, în "Istoria românilor. De la origini până în zilele noastre".
"România ia titlul de Regat. Domnitorul ei, Carol I, ia pentru sine și moștenitorii săi titlul de Rege al României", se stipula în articolul I al Legii nr. 710, act normativ adoptat în unanimitate de ambele Camere și promulgat a doua zi, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Palat.
Conform însemnărilor lui Carol I, el i-a propus lui I.C. Brătianu ca serbarea încoronării să aibă loc pe 10 mai, în cadrul marii festivități anuale prin care se celebra urcarea sa pe tron.
Familiile domnitoare europene se aflau în doliu ca urmare a asasinării lui Alexandru al II-lea, la începutul lunii martie 1881.
După 30 decembrie 1947, când s-a proclamat R.P. Română, din punct de vedere oficial, 10 mai nu a mai reprezentat nimic. Cu toate astea însă, 10 mai a rămas în conștiința multor români ca o zi plină de semnificații, care a determinat ca Romania să intre în rândul țărilor civilizate ale Europei.
La 10 Mai 1866, Carol I devine domnitor al României, apoi 11 ani mai târziu, în 1877, statul român își oficializa independența, iar la 10 Mai 1881 România devenea regat.
Acestea sunt și motivele pentru care pe data de 10 mai românii au sărbătorit ziua națională a României din 1867 până în 1947, când a fost înlăturată monarhia, iar regimul comunist a venit la putere.
Imediat ce „Monstruoasa Coaliție" îl obligă pe Alexandru Ioan Cuza să semneze actul de abdicare, în februarie 1866, iar negocierile Locotenenței Domnești cu Prințul Filip al Belgiei dau greș, ca urmare a refuzului acestuia din urmă, un principe străin a fost propus și ales, în urma unui plebiscit. Este vorba despre Karl (Carol) Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern - Sigmaringen. Tânărul Carol acceptă și, în aprilie 1866, vine în România, notează istoricul Paul Lindenberg, în lucrarea sa "Regele Carol I al României", traducere a operei omonime, F. D. Verlagbuchhandlung, Berlin 1906.
După o călătorie incognito, cu trenul, pe ruta Düsseldorf - Bonn - Freiburg - Viena - Budapesta, Carol ajunge la Drobeta Turnu Severin. Urmează un drum de câteva zile (cunoscut drept „Drumul lui Carol"), în care viitorul domn și, mai apoi, rege, a trecut prin Horezu, Râmnicu Vâlcea, Curtea de Argeș, Câmpulung și Târgoviște, pentru ca, pe 10 mai 1866, să intre în București, scrie istoricul menționat mai sus.
Proclamat "domnitor al tuturor românilor", Principele Carol I și-a rostit jurământul în fața Parlamentului, în limba franceză: "Jur să păzesc legile României, să-i apăr drepturile și integritatea teritorială", scrie Boris Crăciun, în cartea "Regii și Reginele României", Editura Porțile Orientului, Iași.
În acest context data de 10 mai intră în istorie. Timp de opt decenii, până 1947, 10 Mai a fost Ziua Națională a României.
Odată cu proclamarea Regatului, în 1881, 10 mai a devenit Ziua Regelui sau Ziua Regalității, prilej de sărbătoare, chiar și în zilele noastre, pentru Casa Regală și pentru toți susținătorii monarhiei.
Scriitorul Horia Furtună descria sărbătoarea din data de 10 mai, din Bucureștiul Vechiului Regat, la conferința radiofonică din 1941.
"În dimineața zilei de 10 Mai, bubuitul tunurilor din Dealul Spirii reamintea Capitalei sărbătoarea. Pe străzile și bulevardele pe unde avea să treacă cortegiul, casele și prăvăliile erau împodobite cu drapele. La ferestre erau flori. Pe stâlpii înconjurați de verdeață fâlfâia tricolorul, iar portretele Regelui Carol I și ale Reginei Elisabeta erau afișate pe la vitrinele prăvăliilor (...) Pe înserat, se aruncau cele din urmă flori, iar șoselele rămâneau ninse de petale" - Horia Furtună, Conferința Radiofonică 1941 - "10 Mai de altădată". (text preluat după România Actualități).
Festivitățile continuau cu un alt eveniment care a devenit un simbol al Bucureștilor: "Bătaia cu flori de la șosea".
La acest eveniment lumea se strângea pe Calea Victoriei pentru a admira trăsurile împodobite cu flori care treceau spre Șoseaua Kiseleff. Toate birjele închiriate erau împodobite de flori, de la spițele roților până la hamurile cailor, de la bici, la capul și coada cailor, cu aceleași flori, care cu liliac, albăstrele, trandafiri, crini, iar coșurile mari din trăsură erau pline de buchetele mici, care urmau să fie folosite în "bătălie", reiese din documentele istorice ale vremii, reproduse după transmisiile radio de la 1941.
La 15 ani de la urcarea pe tron a Principelui Carol I, ziua de 10 mai a fost aleasă pentru sărbătorirea, în mod simbolic, a proclamării Regatului.
Legea care a consființit încoronarea lui Carol I ca Rege al României fusese promulgată cu două luni înainte. Pe data de 14 martie 1881, România a intrat în randul monarhiilor bătrânului continent.
La 13 martie 1881, în Adunarea Deputaților, condusă de C.A. Rosetti, au avut loc dezbateri aprinse. Titu Maiorescu a acuzat guvernul liberal și pe partizanii săi că "nutresc în fundul inimii idealuri republicane și că niciodată nu vor putea fi un partid de ordine și de sprijin al dinastiei". Pentru a dovedi că acuzația este cât se poate de falsă, liberalii au propus proclamarea imediată a Regatului, iar Carol I a acceptat, nota Vlad Georgescu, în "Istoria românilor. De la origini până în zilele noastre".
"România ia titlul de Regat. Domnitorul ei, Carol I, ia pentru sine și moștenitorii săi titlul de Rege al României", se stipula în articolul I al Legii nr. 710, act normativ adoptat în unanimitate de ambele Camere și promulgat a doua zi, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Palat.
Conform însemnărilor lui Carol I, el i-a propus lui I.C. Brătianu ca serbarea încoronării să aibă loc pe 10 mai, în cadrul marii festivități anuale prin care se celebra urcarea sa pe tron.
Familiile domnitoare europene se aflau în doliu ca urmare a asasinării lui Alexandru al II-lea, la începutul lunii martie 1881.
După 30 decembrie 1947, când s-a proclamat R.P. Română, din punct de vedere oficial, 10 mai nu a mai reprezentat nimic. Cu toate astea însă, 10 mai a rămas în conștiința multor români ca o zi plină de semnificații, care a determinat ca Romania să intre în rândul țărilor civilizate ale Europei.
Donează pentru ActiveNews!
ActiveNews nu a primit niciodată altă publicitate decât cea automată, de tip Google, din care o îndepărtăm pe cea imorală. Aceasta însă nu ne asigură toate costurile.
Ziarele incomode sunt sabotate de Sistem. Presa din România primeste publicitate (adică BANI) doar în măsura în care este parte a Sistemului sau/și a Rețelei Soros. Sau dacă se supune, TACE sau MINTE.
ActiveNews NU vrea să se supună. ActiveNews NU vrea să tacă. ActiveNews NU vrea să mintă. ActiveNews VREA să rămână exclusiv în slujba Adevărului și a cititorilor.
De aceea, are nevoie de cititorii săi pentru a supraviețui așa cum este acum. Dacă și tu crezi în ceea ce credem noi, te rugăm să ne sprijini să luptăm în continuare pentru Adevăr, pentru România!
ActiveNews nu a primit niciodată altă publicitate decât cea automată, de tip Google, din care o îndepărtăm pe cea imorală. Aceasta însă nu ne asigură toate costurile.
Ziarele incomode sunt sabotate de Sistem. Presa din România primeste publicitate (adică BANI) doar în măsura în care este parte a Sistemului sau/și a Rețelei Soros. Sau dacă se supune, TACE sau MINTE.
ActiveNews NU vrea să se supună. ActiveNews NU vrea să tacă. ActiveNews NU vrea să mintă. ActiveNews VREA să rămână exclusiv în slujba Adevărului și a cititorilor.
De aceea, are nevoie de cititorii săi pentru a supraviețui așa cum este acum. Dacă și tu crezi în ceea ce credem noi, te rugăm să ne sprijini să luptăm în continuare pentru Adevăr, pentru România!
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
RO02BTRLRONCRT0563030301 (lei) | RO49BTRLEURCRT0563030301 (euro)
RO02BTRLRONCRT0563030301 (lei) | RO49BTRLEURCRT0563030301 (euro)
Pe același subiect
REACȚIUNEA: Dorel Vișan, Mare Maestru cu grad 33 și jumătate al Ordinului Masonic Umaniterra din Cluj (FOTO/VIDEO)
Ptiu, drace - numele tău este Papahagi! Delir de posedat în Lunea Mare. IPS Andreicuț trebuie să-l trimită la exorcizare înainte de a-l ataca cu spume și pe Patriarhul Daniel
Marta Petreu, clujeanca care L-a înjurat pe Dumnezeu, primită în Academia Română
Ion Cristoiu: Cu Ciprian Mega despre aventura sa la Moscova și cum i-a dat un ceas lui Vladimir Putin. INTERVIU VIDEO
De ce sunt intelectualii lași?
Corupția și mafia homosexuală din BOR și Sistem, expuse la Realitatea Plus. Postul TV difuzează controversatul film ”21 de Rubini” chiar a doua zi de Paști
Recomandările noastre
Cititoare ActiveNews din Sistemul Medical: Unora plandemonia le-a prăjit creierul. Nimeni nu stie cât chin îndură cei vaxxați și câte turbo-cancere în stadiul IV vedem. NU, lumea nu este pregătită sa afle adevărul despre serurile experimentale!
S-a predat Donald Trump? – Statul Paralel pare că îi pregătește un nou mandat la Casa Albă
Suprema biruință a poeziei “Ridică-te, Gheorghe, Ridică-te, Ioane!” și a Poetului Radu Gyr! Duhul lui Radu Gyr este viu, în pofida brucanilor care l-au condamnat la moarte!
Comisia Federală de Comunicații din SUA știa că telefoanele mobile depășesc limitele de radiații permise, dar a ascuns informația față de public și instanțe – Cum a fost protejată marea industrie în detrimentul sănătății oamenilor
Secțiuni: Cultură Istorie Prima pagină Știri
Persoane: Regele Carol I Regele Ferdinand Regele Mihai
Locații: București
Organizații: Casa Regală a României
Tip conținut: Știri
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Comentarii (0)