A murit Dinu Ianculescu, „Vocea de sâmbătă seara” a Teleenciclopediei
Teatrul Mic anunță, printr-un comunicat, că a încetat din viață, în 7 februarie, la Frankfurt am Main (Germania), Dinu Ianculescu, actor și poet român, una dintre cele mai cunoscute voci de televiziune din România.
Născut în 1925, Dinu Ianculescu a absolvit Conservatorul Regal de Muzică și Artă Dramatică din București, dar, inițial, s-a făcut cunoscut și auzit prin poezia protestatară împotriva dictatului de la Viena în anii '40, din ziarul Ardealul, iar în anii ce au urmat și în alte publicații, precum Universul literar, Revista Fundațiilor Regale, Fapta și Tribuna din Brașov. Dinu Ianculescu se dedică teatrului și filmului, ca actor angajat al Teatrului Național București, apoi la Studioul actorului de film C. Nottara, devenit Teatrul Tineretului, de unde pleacă, la chemarea regizorului Radu Penciulescu, la Teatrul Mic.
Pe scenă aducea prestanță și prezență, o eleganță care îl făcea remarcat. Aceleași atribute le-a transferat, prin vocea sa educată și melodioasă, emisiunilor Teleenciclopediei, de la Televiziunea Română, unde a colaborat încă de la înființare, fiind cunoscut ca „Vocea de sâmbătă seara”.
A jucat în spectacole emblematice pentru teatru, unde a lucrat cu regizori de prim-rang, precum Silviu Purcărete (Nebuna din Chaillot, 1978; Richard III, 1983), Cristian Hadjiculea (Nu pot să dorm, 1982), Cătălina Buzoianu (Maestrul și Margareta, 1980), Sorana Coroamă-Stanca (Nu suntem îngeri, 1975; Două ore de pace, 1977) sau Valeriu Moisescu (Emigrantul din Brisbane, 1970).
A luat parte la producții filmografice celebre, cum ar fi Mihai Viteazul (1971), Trandafirul galben (1982), Misterele Bucureștilor (1983), Fructe de pădure (1983) sau Secretul lui Bachus (1984).
Stabilit în Germania, Dinu Ianculescu și-a continuat cariera artistică, și a jucat la Darmstadt și Munster, a realizat emisiuni radiofonice în Frankfurt am Main. Făcea dese drumuri înapoi în țară și fost prezent la sărbătorirea de 50 de ani a Teatrului Mic, din 2013, ocazie cu care a scris: „Pentru voi, dragi colegi de suflet, și pentru cei ce vin, cu toată inima (din păcate bolnavă) Salutul meu”.
Născut în 1925, Dinu Ianculescu a absolvit Conservatorul Regal de Muzică și Artă Dramatică din București, dar, inițial, s-a făcut cunoscut și auzit prin poezia protestatară împotriva dictatului de la Viena în anii '40, din ziarul Ardealul, iar în anii ce au urmat și în alte publicații, precum Universul literar, Revista Fundațiilor Regale, Fapta și Tribuna din Brașov. Dinu Ianculescu se dedică teatrului și filmului, ca actor angajat al Teatrului Național București, apoi la Studioul actorului de film C. Nottara, devenit Teatrul Tineretului, de unde pleacă, la chemarea regizorului Radu Penciulescu, la Teatrul Mic.
Pe scenă aducea prestanță și prezență, o eleganță care îl făcea remarcat. Aceleași atribute le-a transferat, prin vocea sa educată și melodioasă, emisiunilor Teleenciclopediei, de la Televiziunea Română, unde a colaborat încă de la înființare, fiind cunoscut ca „Vocea de sâmbătă seara”.
A jucat în spectacole emblematice pentru teatru, unde a lucrat cu regizori de prim-rang, precum Silviu Purcărete (Nebuna din Chaillot, 1978; Richard III, 1983), Cristian Hadjiculea (Nu pot să dorm, 1982), Cătălina Buzoianu (Maestrul și Margareta, 1980), Sorana Coroamă-Stanca (Nu suntem îngeri, 1975; Două ore de pace, 1977) sau Valeriu Moisescu (Emigrantul din Brisbane, 1970).
A luat parte la producții filmografice celebre, cum ar fi Mihai Viteazul (1971), Trandafirul galben (1982), Misterele Bucureștilor (1983), Fructe de pădure (1983) sau Secretul lui Bachus (1984).
Stabilit în Germania, Dinu Ianculescu și-a continuat cariera artistică, și a jucat la Darmstadt și Munster, a realizat emisiuni radiofonice în Frankfurt am Main. Făcea dese drumuri înapoi în țară și fost prezent la sărbătorirea de 50 de ani a Teatrului Mic, din 2013, ocazie cu care a scris: „Pentru voi, dragi colegi de suflet, și pentru cei ce vin, cu toată inima (din păcate bolnavă) Salutul meu”.
Donează pentru ActiveNews!
ActiveNews nu a primit niciodată altă publicitate decât cea automată, de tip Google, din care o îndepărtăm pe cea imorală. Aceasta însă nu ne asigură toate costurile.
Ziarele incomode sunt sabotate de Sistem. Presa din România primeste publicitate (adică BANI) doar în măsura în care este parte a Sistemului sau/și a Rețelei Soros. Sau dacă se supune, TACE sau MINTE.
ActiveNews NU vrea să se supună. ActiveNews NU vrea să tacă. ActiveNews NU vrea să mintă. ActiveNews VREA să rămână exclusiv în slujba Adevărului și a cititorilor.
De aceea, are nevoie de cititorii săi pentru a supraviețui așa cum este acum. Dacă și tu crezi în ceea ce credem noi, te rugăm să ne sprijini să luptăm în continuare pentru Adevăr, pentru România!
ActiveNews nu a primit niciodată altă publicitate decât cea automată, de tip Google, din care o îndepărtăm pe cea imorală. Aceasta însă nu ne asigură toate costurile.
Ziarele incomode sunt sabotate de Sistem. Presa din România primeste publicitate (adică BANI) doar în măsura în care este parte a Sistemului sau/și a Rețelei Soros. Sau dacă se supune, TACE sau MINTE.
ActiveNews NU vrea să se supună. ActiveNews NU vrea să tacă. ActiveNews NU vrea să mintă. ActiveNews VREA să rămână exclusiv în slujba Adevărului și a cititorilor.
De aceea, are nevoie de cititorii săi pentru a supraviețui așa cum este acum. Dacă și tu crezi în ceea ce credem noi, te rugăm să ne sprijini să luptăm în continuare pentru Adevăr, pentru România!
Sau direct în conturile Media Root de la Banca Transilvania:
RO02BTRLRONCRT0563030301 (lei) | RO49BTRLEURCRT0563030301 (euro)
RO02BTRLRONCRT0563030301 (lei) | RO49BTRLEURCRT0563030301 (euro)
Pe același subiect
A murit preotul de la Palatul Cotroceni. Arhimandritul Irineu Dogaru, fostul duhovnic al SPP, s-a luptat cu o boală nemiloasă
REACȚIUNEA: Dorel Vișan, Mare Maestru cu grad 33 și jumătate al Ordinului Masonic Umaniterra din Cluj (FOTO/VIDEO)
ZiuaNews: Părintele și regizorul Ciprian Mega îl contrează dur pe Medvedev chiar la Moscova: ”Românii nu doar că sunt o națiune, dar sunt un popor vechi, teafăr de multă vreme în conștiința europeană”. Ce a zis despre Ciolacu
Papirusurile de la Herculaneum dezvăluie locul în care a fost înmormântat Platon
Părintele Nicolae Tănase, replică incomodă la scandalul declanșat de progresiști
Tricolorul, Basarabia și Bucovina, interzise în școlile din România. Turnătoria, încurajată ca pe vremea Securității. Războiul Institutului ”Elie Wiesel” cu lumea. Unde au dispărut românii?
Recomandările noastre
Secțiuni: Cultură Teatru / Film
Persoane: Mihai Viteazul
Autentifică-te sau înregistrează-te pentru a trimite comentarii.
Comentarii (0)