ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Pentru că este de actualitate achiziția vaccinurilor: ROMÂNIA NU ERA OBLIGATĂ SĂ CUMPERE NICIO DOZA DE VACCIN în temeiul acordurilor încheiate de Comisia Europeană cu producătorii de vaccinuri. Se-ncearcă, oare, obținerea de notorietate pentru unii în contrapartidă cu mușamalizarea sau „albirea” adevăraților vinovați pentru plata unor sute de milioane de euro degeaba?

Cum s-au achiziționat vaccinurile?
Comisia Europeană poate acorda sprijin de urgență sub formă de ACHIZIȚII ÎN NUMELE STATELOR membre PE BAZA UNUI ACORD ÎNTRE COMISIE ȘI STATELE MEMBRE.

Comisia încheia acorduri de achiziție anticipată („APA”) la nivelul UE cu producătorii de vaccinuri, acorduri finanțate inițial de UE.

Acordurile APA ofereau Statelor membre semnatare dreptul de a  cumpăra un anumit număr de doze, într-un anumit interval de timp, la un anumit preț. 

La data de 18.06.2020, Comisia Europeana a adoptat  o DECIZIE pentru aprobarea acordului cu statele membre privind achiziționarea de vaccinuri Covid-19 în numele statelor membre și procedurile aferente (C(2020) 4192 final), potrivit căreia: 

  • Comisia și Statele membre încheie un asemenea Acord în vederea semnării de acorduri APA cu producătorii de vaccinuri; 
  • S-a înființat un Comitet Director responsabil de chestiunile de conducere în conformitate cu acordul din anexa la Decizia nr. C(2020) 4192 final. 

Ce prevedea Acordul dintre Comisie și statele membre (Anexa la decizia C(2020) 4192 final)? 

  • Satele membre mandatau Comisia să încheie în numele lor Acorduri de cumpărare anticipată („APA”) cu producătorii de vaccinuri pentru a procura vaccinuri în scopul combaterii pandemiei de Covid-19 la nivelul Uniunii, stabilind și directivele de negociere. 
  • Pe baza Acordurilor APA, statele achiziționau dozele de vaccin, nu Comisia (dacă nu se convine altfel). Toate problemele de vaccinuri relevante rămân probleme pentru statele membre. 
  • ACORDUL APA pe care îl semna Comisia Europeană cu producătorii de vaccinuri confereau statelor UN DREPT de a achiziționa doze de vaccin, PRIN ÎNCHEIEREA DE CONTRACTE ÎNCHEIATE ÎNTRE STATUL MEMBRU ȘI PRODUCĂTORUL DE VACCINURI (nu o obligație). 

La art. 3 din Acordul încheiat de Comisie cu Statele membre se menționează în mod expres că NU VA EXISTA NICIO OBLIGAȚIE pentru niciun stat membru participant de a încheia un astfel de contract pe baza APA și se va menționa în mod expres acest lucru în Acordurile APA încheiate de Comisie. 

  • Dacă Comisia Europeană intenționa să încheie un APA  cu un producător de vaccinuri care conținea obligația de a cumpăra doze de vaccin, ea informa Statele membre participante cu o astfel de intenție și condițiile detaliate. 
  • În cazul că Statul membru participant nu era de acord cu încheierea unui APA care conține obligația de a achiziționa doze de vaccin sau cu termenii acestuia, avea dreptul de a renunța în mod explicit, notificând Comisia în termen de 5 zile lucrătoare după ce Comisia i-a comunicat intenția de a încheia APA.

Toate statele membre participante care nu au renunțat în termen de 5 zile lucrătoare se consideră că au autorizat Comisia să negocieze și să încheie APA cu producătorul de vaccinuri în cadrul acestora cu numele și în numele lor. (La art. 3 din Acordul încheiat de Comisie cu Statele membre)



Cine este responsabil în România pentru că nu a notificat Comisia Europeană că vrea România să cumpere 120 milioane doze vaccin?
 
Nu am toate elementele și nu știu toate deciziile și aprobările de pe la nivel de Guvern și Ministere. 

Însă, dacă mă raportez la preambul OUG nr. 49/2021 și Nota de fundamentare a ei, pare să fie Ministerul Sănătății.
 
Potrivit Acordului încheiat între Comisia Europeană și Statele membre, Acordul APA pe care îl semna Comisia Europeană cu producătorii de vaccinuri conferea statelor UN DREPT de a achiziționa doze de vaccin, PRIN ÎNCHEIEREA DE CONTRACTE ÎNCHEIATE ÎNTRE STATUL MEMBRU ȘI PRODUCĂTORUL DE VACCINURI
 
În preambulul OUG nr. 49/2021 și în Nota de fundamentare se menționează că Ministerul Sănătății a semnat în numele Statului Român 4 astfel de contracte. 

Am cerut cele 4 contracte încheiate de Statul Român prin Ministerul Sănătății, însă nu au vrut să ni le dea, invocând confidențialitatea acordurilor APA semnate de Comisia Europeană, confidențialitate care nu viza și Contractele încheiate de statul Român. 

Despre asta am scris aici: 




CASD a formulat acțiune în instanță, în temeiul Legii nr. 544/2001, pentru a fi obligat Ministerul Sănătății să ne comunice copie de pe contractele pe care le-a încheiat în numele Statului Român. 

A fost respinsă în primă instanță pe motiv de confidențialitate acorduri APA încheiate de Comisia Europeană. Așteptăm să se judece recursul. 

De ce cred eu că stă Cîțu liniștit?

Pentru că nu cred că și-a pus semnătura pe vreun act cât a fost prim-ministru. Chiar dacă figurează numele lui, nu cred ca a semnat vreodată. 
De ce cred asta? 
Pentru că am făcut niște investigații când am atacat hotărârea CNSU nr. 9/2021, anulată de ICCJ pe motiv că nu a fost publicată în Monitorul Oficial. Nu prea am găsit două acte ”semnate” de Cîțu pe care semnătură să pară a fi aceeași, motiv pentru care am și formulat cerere de înscriere în fals în recurs. 
Despre asta am scris aici: 



Ce face Cîțu acum? 
Încearcă să acrediteze ideea că dacă e vorba de vreo infracțiune este săvârșită de Ursula și să o cerceteze pe Ursula. Adică, încearcă să spună că ar putea fi vorba de infracțiuni legate de fonduri europene (care nu prea sunt) pentru a atrage competența Parchetului European, al cărui șef știți cine este. Mai departe, bănuiți ce s-ar întâmpla. Cui i-ar folosi? Vinovaților, indiferent cine ar fi ei. 

Așa că tot tam-tam-ul poate să aibă un alt scop: mușamalizarea și obținerea de popularitate pentru unii că s-au zbătut „să facă dreptate” pentru vaccinurile cumpărate aiurea de Guvernul României pe banii noștri. 

Dar parcă văd că va fi o vâlvă de moment pentru obținerea de notorietate pentru unii, „băieți buni”, dar acțiunea va „muri în coteț” sau, și mai grav, vor fi „spălați” unii dacă se ajunge să se susțină nefondat că e vorba de infracțiuni la fondurile europene și ajunge dosarul pe la Parchetul European. 

V-am mai spus: nu tot timpul realitatea este aia care vi se prezintă la TV.