29 mai: Sfânta Muceniță Teodosia
Sfânta Teodosia este prăznuită în 29 mai, ziua în care sfintele sale moaște i-au fost mutate la Constantinopol și, mai târziu, la Veneția.
Sfânta Teodosia este prăznuită în 29 mai, ziua în care sfintele sale moaște i-au fost mutate la Constantinopol și, mai târziu, la Veneția.
Sfântul Ierarh Nichita s-a făcut monah încă din tinerețe, fiind ales episcop al Calcedonului, datorită înțelepciunii și faptelor lui bune. A păstorit comunitatea creștină în vremea ereziei iconoclaste, când la conducerea imperiului era Leon Isaurul
Sf. Ioan Rusul s-a născut în Mica Rusie în jurul anului 1690. A învățat de mic dragostea și evlavia pentru Biserica Domnului. Când a ajuns la vârsta maturității, tânărul Ioan a fost chemat în armată. Luând parte la războiul ruso-turc,
A primit mucenicia în vremea Marii Persecuții din vremea împăraților Dioclețian și Maximian, în anul 304, când a fost adus la judecată înaintea prefectului locului, pe nume Maxim. Prefectul Maxim a fost înștiințat că un soldat veteran,
În duminica a patra după Paști, în cadrul Sfintei Liturghii din Biserica Ortodoxă se va citi relatarea vindecării de către Iisus Hristos a unui slăbănog (paralizat) la scăldătoarea Vitezda din Ierusalim
Am primit în suflete Lumina Învierii lui Hristos ca un nou început pe drumul eliberării de moartea de care, călcând-o cu propria Sa moarte, ne-a îndemnat a-L urma, lepădându-ne de sinele mereu în agonia păcatelor, tânjind spre însănătoșire.
Sfântul Cuvios Simeon cel din Muntele Minunat, pomenit în calendarul creștin ortodox la 24 mai, a trăit în timpul împăratului Iustin (518-527), fiind originar din Antiohia.
Sfântul Mucenic Vasilisc a fost nepotul Sfântului Mucenic Teodor Tiron. A trăit în vremea împăratului Maximian (286-305). A fost ucis pentru că a refuzat să aducă jertfă idolilor și pentru arderea templului închinat lui Apolon
„Să iubim deci și noi, să iertăm și noi, să fim blânzi, să fim buni, să fim sfinți chiar! Să fim oameni adevărați, prin Adevărul – Hristos Care ne-a iubit până la capăt.”
Răsplata faptei lor a fost pe măsura și nu a mai rămas nimic din prejudecata despre femei pentru că Domnul nu caută la fața omului ci la inima sa, la gândurile, cuvintele și faptele în care se întruchipează. Mironosițele au fost investite cu misiune apostolească și au făcut-o cu smerenie, maica tuturor virtuților.
În duminica a treia după Paști, a sfintelor femei mironosițe, în cadrul Sfintei Liturghii oficiate de Biserica Ortodoxă, se citește Evanghelia de la Marcu, capitolul al XV-lea, versetele 43-47 și capitolul al XVI-lea, versetele 1-8
Scaunul Sfântului Episcop Patrichie a fost cetatea Prusei din Țara Bitiniei. Acolo a propovăduit credința în Hristos, certând rătăcirea elinească și întorcând pe mulți de la închinarea idolilor la Hristos Dumnezeu.
Învierea Mântuitorului Hristos este evenimentul care a zguduit din temelii întreaga istorie a umanității, afectând cu har nu numai viitorul lumii ci și trecutul ei, orientându-le către cer și dăruindu-le sens veșnic.
Fecioară extrem de frumoasă, Sfânta Hristina a trăit în secolul al III-lea, în timpul împăratului Deciu, persecutor al creștinilor. La vârsta de 16 ani, pe când venise vremea căsătoriei, a fost prinsă de păgâni în Lampsac
Sfântul Andronic a fost unul din cei șaptezeci de apostoli și era rudă cu Sfântul Apostol Pavel. Sfântul Andronic L-a propovăduit pe Mântuitorul Iisus Hristos și a luptat împotriva închinării la idoli. Hirotonit episcop al Panoniei, fără a
Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan s-au nevoit în veacul al XVIII-lea în Sihăstria Putnei, loc de liniște în care se retrăgeau monahii iubitori de mai multă rugăciune și nevoință.
Sfântul Iacob Putneanul s-a născut în 20 ianuarie 1719 într-o familie dreptcredincioasă din Bucovina. Crescând în duhul adevăratei evlavii, la numai 12 ani a intrat în viața monahală. Formarea sa duhovnicească este legată de
Sfântul Isidor trăia în rugăciune, post și înfrânare. După un timp a venit poruncă de la împăratul Deciu ca orice creștin s-ar afla în rândurile soldaților trebuie să jertfească idolilor. Isidor a fost pârât că este creștin și a fost chemat la judecată în fața lui Numerian.
Sfânta Mucenică Glicheria este pomenită în calendarul creștin-ortodox la 13 mai. A trăit în vremea împăratului roman Antonin Pius (138-161), fiind creștină din cetatea Trianopole, Tracia.
Sfântul Sfințit Mucenic Mochie a trăit pe vremea împăratului Dioclețian (284-305) și era din Roma. Fiind preot al bisericii din cetatea Amfipoli, care este în părțile Macedoniei, se nevoia, învățând și propovăduind păgânilor Evanghelia lui Hristos, pe care îi aducea la adevărata credință
Ce greu a fost fără Tine, Iisuse, cât de cumplită este lumea aceasta fără Tine! Cât de imposibilă este răsuflarea fără de har, pământul fără cer, soarele fără lumina Ta, noaptea fără odihna Ta asupra creației! Și cât e de frumos universul avându-Te în centrul lui, pretutindeni și mereu, strălucind în lumina Învierii.
Sfântul Apostol Simon Zilotul, pomenit în calendarul creștin-ortodox la 10 mai, a fost mirele din Cana Galileii, la nunta căruia Mântuitorul a săvârșit prima minune, prefacerea apei în vin. Mirele, văzând minunea, și-a lăsat casa, părinții și mireasa
Probabil cea mai uriașă pericopă din Evanghelii, cea care mă fascinează până la lacrimi, e scena călătoriei spre Emaus.
Sfântul Ioan, Evanghelistul și Teologul, a fost unul dintre cei doisprezece Sfinți Apostoli ai Domnului nostru, Iisus Hristos. Ioan este unul dintre cei patru evangheliști. El a lăsat ca moștenire tuturor credincioșilor scrierile sale canonice, nou-testamentare
Grîul leagă floarea-n spic, iar patrioții dezleagă limbile spre a numi reacțiunea trădătoare și înțeleasă cu străinii, iar reacțiunea, învechită în zilele rele precum se știe, privește zîmbind semănăturile și ascultă zîmbind acuzările patrioților
Să dea Dumnezeu ca Patimile Domnului și suferințele și persecuțiile neamului nostru să ne dea tăria să înfruntăm necazurile acestor vremuri, ca să putem rămâne așa cum ne-am născut în Tradiția noastră ortodoxă și să nu ne rătăcească nimeni cu învățături străine de duhul evanghelic.
Povestiți-ne, vă rog, din anii grei de închisoare pe care i-ați făcut, o amintire legată de cum ați trăit Sfânta Înviere a Domnului și Mântuitorului Iisus Hristos.
Azi noapte Iisus mi-a intrat în celulă. O, ce trist și ce-nalt părea Crist! Luna venea după El, în celulă Și-L făcea mai înalt și mai trist.– Unde ești, Doamne ? Am urlat la zăbrele. Din lună venea fum de cățui… M-am pipăit… și pe mâinile mele, Am găsit urmele cuielor Lui.
„Douăsprezece pasuri răsună, miez de noapte, Deodată-n negre ziduri lumina dă năvală. Un clocot lung de glasuri vui de bucurie, Colo-n altar se uită și preoți și popor, Cum din mormânt răsare Hristos învingător Iar inimile toate s-unesc în armonie:
În sâmbăta din Săptămâna Patimilor, cunoscută drept Sâmbăta Mare, creștinii ortodocși prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului Iisus Hristos și pogorârea cu sufletul la iad.
De cate ori trece Prohodul Domnului peste noi, ca un noian devastator, ca un tsunami de durere, o idee mi se sapă în minte ca-ntr-un mormânt: cum este posibil,
Hristos este noua viață! Lumina și bucuria familiei. El este totul! Să-L iubim cu toată puterea sufletului și, când problemele ne apasă, să ne îndreptăm omul cel lăuntric către Dumnezeu. Uite! Hristos ne așteaptă și, de îndată ce Îi facem cât de puțin loc în inima noastră, intră numaidecât, și atunci le avem pe toate.
În aprilie 1910, Emil Gârleanu publica în „Unirea - foaie bisericească politică din Blaj”, un text literar care s-a pierdut, peste ani. Îl redăm aici, din arhivele României:
Creștinii ortodocși se află în Sfânta și Marea Vineri, numită în popor și Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă, deoarece mulți credincioși țin post negru.
Eu îl iubesc pe Pilat. Și plâng de mila lui. Și Dulcele Iisus l-a iubit. De asta a vorbit cu el, față de viermii imbecili și vicleni Ana și Irod, cărora nu le-a adresat nicio vocală.
În Dialogul duhovnicesc de astăzi, cu IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, de la Radio Dobrogea, s-a început discuția cu credincioșii printr-o întrebare legată de semnificația spălării picioarelor Apostolilor în Joia Mare
Astăzi, în joia patimilor, ne aducem aminte de altă sfântă zi de joi a patimilor, care a însemnat mult pentru mult pătimitul neam românesc, următor patimilor celor mântuitoare ale Domnului.
Tăcerea deschide ochii și-i învață să plângă, iar apoi îi închide la toate răutățile lumii, pentru ca lacrimile să devină izvor care se naște în raiul inimii și adapă cu lumină răstignită întreaga fire.
În preajma Pătimirilor Domnului, vedem cum acest gest de iubire și prețuire între oameni primește două conotații diametral opuse, infinit de diferite prin intenționalitate și finalitate.
Sfântul Apostol Iacob a fost fiul lui Zevedeu și fratele Sfântului Evanghelist Ioan, Cuvântătorul de Dumnezeu. Și era unul din cei doisprezece apostoli, care, împreună cu fratele său, lăsându-și corabia, pe tatăl său și mreaja sa, a mers după Iisus la chemarea Lui cea dumnezeiască și Îi urmă pretutindeni.