ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Pe internet, pe mai multe site-uri s-au pus cap la cap diverse declaraţii în urma cărora privim la un tablou de-a dreptul înfiorător, potrivit ziuanews.ro.

Livrare GRATUITA, orice produs. Toate ofertele

În urma unor înţelegeri la nivel global, noua putere a hotărât să renunţe la datoria istorică a Germaniei faţă de România. Aceasta fusese semnalată de editorialistul Ziuanews, Radu Golban, care descoperise documente ce atestau că statul condus acum de Angela Merkel ne datorează aproape 19 miliarde de euro. Prezentăm în continuare suita de declaraţii:

Vasile Blaga: Germania nu are datorii istorice faţă de România

Vasile Blaga anunţa în 2012 că BNR a identificat date suplimentare potrivit cărora Germania nu are datorii istorice faţă de România. În acest sens, Senatul a respins propunerea de înfiinţare a comisiei speciale privind datoria istorică pe care nemţii o au către ţara noastră. Propunerea de înfiinţare a a Comisiei a fost respinsă cu 65 de voturi "împotrivă", 48 "pentru" şi trei abţineri, conform realitatea.net.

Între timp, Vasile Blaga l-a propulsat pe Klaus Iohannis la Cotroceni, iar problema datoriei a fost trecută sub tăcere.

Conducerea Senatului a luat act, la finele lui octombrie 2012, de o scrisoare semnată de Radu Golban, economist, în care era semnalată existenţa unei datorii istorice a Germaniei către România, membrii Biroului Permanent hotărând să propună acestei Camere înfiinţarea unei comisii care să analizeze situaţia. Pe 28 noiembrie, BP al Senatului a decis înfiinţarea unei Comisii pentru a analiza datoria istorică a Germaniei către România.

Radu Golban: S-au făcut presiuni ca România să renunţe la cele 19 miliarde de euro din Germania

Economistul care susţine că Germania are o datorie de aproape 19 miliarde de euro faţă de România spune că respingerea înfiinţării comisiei speciale privind această datorie s-a făcut în urma unor presiuni internaţionale la adresa ţării noastre.

Radu Golban a declarat că are dubii că noile date suplimentare identificate de BNR pe tema datoriei Germaniei ar fi reale.

"Până în urmă cu câteva săptămâni, BNR nu a găsit niciun fel de date privind aceste creanţe. Acum, dintr-o dată, au identificat date suplimentare", a spus Golban, adăugând că nu înţelege de ce BNR nu vrea să colaboreze cu Banca Reglementelor, "banca centrală a băncilor centrale", care ar deţine informaţii despre datoria istorică pe care Germania o are faţă de România.

România şi Germania au încheiat, pe 23 martie 1939, un contract de clearing, prin care ţara noastră se obliga să livreze Berlinului diverse mărfuri. Contractul prevedea că Germania trebuia să plătească în mărci germane imperiale către BNR, care achita apoi în lei româneşti către exportatori. După izbucnirea controversei, reprezentanţii Ministerului german de Finanţe au susţinut că România a renunţat la orice pretenţie financiară faţă de Germania semnând Tratatul de Pace de la Paris, pe 10 februarie 1947. Experţii spun însă că răspunsul este incorect. Aceasta pentru că articolul 28 din Tratatul de Pace de la Paris prevede că România renunţă la toate pretenţiile faţă de Germania „cu excepţia celor care rezultă din contracte şi alte obligaţii anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum şi din drepturi dobândite înainte de aceeaşi dată".