ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Octavian Oprea, șeful Autorității pentru Digitalizarea României, a făcut joi o serie de precizări despre noua carte de identitate electronică, preconizată pentru implementare începând din vara anului 2021 în România, care va funcționa și ca o cheie de autentificare a cetățeanului în platformele digitale care intermediază relația cu instituțiile statului prin Internet. Noutatea absolută este că deși insistă că documentul biometric nu va fi obligatoriu, ADR spune că cei ce refuză să îl primească nu vor mai putea călători liber în interiorul Uniunii Europene, așa cum o făceau în baza cărții de identitate din 2007 încoace. Cartea de identitate simplă va putea fi folosită doar în România, iar pentru călătoriile în statele Uniunii posesorii vor avea nevoie de pașaport.
 
Dacă ne aducem aminte, când s-au introdus pașapoartele biometrice în 2009, reprezentanții MAI spuneau că nu se încalcă nici un drept, cetățenii care nu acceptă decât pașaportul clasic putând călători liber în U.E. doar cu buletinul. Ce nu se spunea atunci era că unele state din afara U.E. nu au mai primit decât români cu pașapoarte biometrice, deci a existat o discriminare a celor care optau pentru pașaportul simplu, atât din punct de vedere al zonelor de călătorie, cât și din punct de vedere al valabilității și al costului pașaportului simplu.
 
 
A fost nevoie de circa un deceniu pentru ca aproape aceiași oameni să ne spună cu zâmbetul pe buze că nici în U.E. nu vom mai putea călători decât dacă acceptăm documentele biometrice. Asta pe lângă anunțatul pașaport de vaccinare, pe care Comisia Europeană vrea să-l implementeze în toate statele membre, începând din 15 iunie 2021. Ne amintim că circulația doar cu buletinul a fost una dintre marile avantaje pentru care România s-a integrat în 2007 în Uniunea Europeană, existând promisiunea ca, din 2011, să fie primită și în Spațiul Schengen, după ce a îndeplinit condiționalitățile tehnice. Aceasta ar fi însemnat desființarea controlului vamal și posibilitatea de a călători chiar și fără verificarea documentelor. Promisiune care de un deceniu a rămas neîmplinită. Mai mult, acum se retrage și dreptul de circulație doar cu buletinul pentru românii care nu vor accepta cartea electronică de identitate. O nouă segregare între cipați și necipați, după cea între vaccinați și nevaccinați?

Cine nu are „nu va mai putea călători în afara granițelor țării”

„Cartea de identitate electronică vine la pachet cu multe alte beneficii. Ea nu va fi obligatorie, pentru că există, din păcate, și cetățeni care pun la îndoială modul în care datele sunt stocate, faptul că această carte de identitate electronică le va încălca anumite drepturi, ceea ce nu e adevărat. Lor le vom putea oferi posibilitatea de a fi beneficiarii în continuare a unei simple bucăți de plastic cu care se vor putea identifica în fața instituțiilor publice din România, dar nu vor mai putea călători în afara granițelor țării”, a explicat joi, 15 aprilie, directorul ADR, Octavian Oprea, citat de Agerpres. 
 

Potrivit precizărilor ADR, deși cartea de identitate electronică nu este obligatorie, cartea de identitate simplă nu va mai putea fi folosită ca document de călătorie în interiorul Uniunii Europene. Cetățenii României care optează în continuare pentru o carte de identitate simplă vor fi obligați să prezinte și pașaportul pentru a călători în interiorul Uniunii.
 
Octavian Oprea a făcut anunțul despre implementarea cărților de identitate electronice în cadrul unei conferințe mai largi, ținute joi pentru a marca a XXV-a ediție a „Zilei Comunicațiilor” la București, în prima parte vorbindu-se despre implementarea tehnologiei 5G, un alt „cadou” ortăvit făcut cu forța românilor de guvernele PSD și PNL în parteneriat cu SUA și în ciuda protestelor societății civile de aici și de peste ocean.

Odă STS

„Ziua de astăzi este despre companiile private din zona telecom care au reușit să performeze și să ducă România într-un punct cu care noi ne mândrim în lume. România e în top la nivel mondial atunci când vorbim de viteza internetului. Ziua de astăzi este despre Serviciul de Telecomunicații Speciale care, încă din 1992, veghează asupra respectării principiului democratic în România și asupra siguranței noastre. E vorba despre componenta de comunicații care a plecat spre Ministerul Cercetării și care, de-a lungul timpului, a reușit să ducă informația de la instituțiile de presă, de la Societatea Română de Radiodifuziune, de la Televiziunea Română direct către cetățean și să-l mențină foarte bine informat”, a elogiat Octavian Oprea.

El a lăudat și beneficiile din lumea virtuală care însoțesc implementarea cărții digitale de identitate.

„Când vorbim despre identitatea electronică, în ultima perioadă s-au speculat foarte multe informații mai mult sau mai puțin adevărate în zona publică. Ce e important e că această carte electronică de identitate va putea oferi cetățeanului român posibilitatea de a interacționa în format digital cu instituțiile publice și asta alături de alte două proiecte pe care Autoritatea pentru Digitalizarea României le implementează. E vorba despre nodul eIDAS care va permite comunicarea datelor dintre instituțiile guvernamentale din România împreună cu toate celelalte instituții de la nivel european. Practic, identitatea noastră va putea circula în toată Uniunea Europeană și identitatea celorlalți cetățeni europeni va putea fi recunoscută de instituțiile publice din România”, a pledat șeful ADR.
 

 
După cum anunța ActiveNews în ianuarie 2020, ministrul de Interne de la acea dată spunea că România era obligată să adopte actele biometrice de identitate încă din august 2019, pledând pentru accelerarea procedurilor astfel încât sistemul să poată fi implementat măcar din vara anului 2021.
 
„Cartea de identitate electronică nu este obligatorie, însă fără ea nu se poate ieși din țară, a mai precizat Vela. Ea ar putea costa între 15 și 40 de lei și va asigura funcționalitatea de card de sănătate prin înscrierea în CIP a unui certificat. „Documentele vin cu garanții că persoana este titularul acestuia și cu garanții de securitate. Imprimeria Națională va produce cărțile electronice. Prin intermediul cărții electronice de identitate, cetățenii vor putea interacționa de unde vor fi cu autoritățile și se vor elimina cozile de la ghișee. Cartea de identitate electronică va conține și cardul de asigurare de sănătate, prin crearea unui CIP. Se va crea și posibilitatea de a crea o carte de identitate simplă pentru cetățenii care nu vor carte de identitate cu CIP. Această carte de identitate simplă nu va conține un CIP, dar nici nu va putea fi folosită de anul viitor pentru a ieși din țară”, a declarat Marcel Vela în ianuarie 2020. Demersuri în acest sens fuseseră făcute cu câțiva ani înainte și de guvernele PSD.

Prevederile încalcă drepturile constituționale ale românilor

Aceste încercări de limitare a drepturilor și condiționare a beneficiilor deja garantate, în vederea constrângerii românilor să accepte documentele biometrice, încalcă libertatea de circulație și libertatea religioasă a celor care doresc să păstreze documentul obișnuit de identitate, care și-a dovedit eficiența până în prezent și nu existau daune semnificative, care să justifice schimbarea formatului acestuia, în afară de obsesia pentru „securitate” și control dovedită de statul profund în ultima vreme.
 
 

Și Permisele de ședere se schimbă

Cartea electronică de identitate nu este singurul document biometric pe care autoritățile române fac eforturi să-l implementeze. Începând din 12 aprilie 2021, permisele de ședere și avizele de angajare/detașare eliberate de statul român cetățenilor străini vor conține date biometrice, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

„Inspectoratul General pentru Imigrări informează cu privire la publicarea în Monitorul Oficial nr. 379 din 12.04.2021 a Hotărârii Guvernului nr.363/2021 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 898/2011 privind stabilirea formei și conținutului permiselor de ședere, ale documentelor de călătorie, precum și ale altor documente care se eliberează străinilor.

Potrivit actului normativ, forma și conținutul permisului de ședere eliberat cetățenilor străini, cartea albastră a UE vor avea un nou format. De asemenea, actul normativ reglementează modelul permisului de ședere eliberat cetățenilor britanici beneficiari ai Acordului de retragere și membrilor acestora de familie care îi însoțesc sau care se alătură ulterior încheierii perioadei de tranziție.

Modificările au în vedere îmbunătățirea elementelor de securitate ale permiselor de ședere și introducerea unui aspect uniform pentru toate statele membre ale UE. Actul normativ a creat cadrul legal pentru aplicarea, la nivel național, a Regulamentului (UE) 2017/1954, dar și a unor prevederi ale Acordului privind Retragerea Regatului Unit al Marii Britanii  și Irlandei de Nord din UE.  

Noul model de permis conține date biometrice și elemente de securitate care oferă garanții suplimentare cetățenilor, asigurându-se un grad de protecție ridicat împotriva furtului de identitate, iar instituțiilor de drept public sau privat, certitudinea că persoana care prezintă documentul de identitate este titularul datelor de identificare înscrise pe acest document.

Ca urmare a modificărilor survenite, posesorii documentelor trebuie să cunoască faptul că nu sunt necesare demersuri de actualizare a permiselor de ședere, acestea continuă să fie valabile atâta timp cât dreptul de ședere este unul valid. Noile carduri vor fi oferite la prelungirea dreptului de ședere sau la expirarea celui anterior.

Totodată, hotârârea aprobată adaptează în mod corespunzător prevederile HG 898/20112011 privind stabilirea formei și conținutului permiselor de ședere, ale documentelor de călătorie, precum și ale altor documente care se eliberează străinilor, referitoare la  denumirea documentului emis angajatorului în scopul încadrării în muncă a străinilor, respectiv aviz de angajare și aviz de detașare.
 

Permisul de ședere este documentul emis de către Inspectoratul General pentru Imigrări cetățenilor străini și britanici beneficiari ai Acordului de retragere, precum și membrilor acestora de familie și atestă drept de ședere în țara noastră în funcție de scopul solicitat. De asemenea, avizul de angajare/detașare atestă dreptul unui angajator sau al unui beneficiar al prestării de servicii de a încadra sau primi la muncă un cetățean străin pe o anumită funcție vacantă”, se arată într-un comunicat transmis miercuri de Biroul de Informare și Relații Publice al Inspectoratului General pentru Imigrări.